Scrisoare deschisa adresata domnului Klaus Iohannis, presedintele Romaniei
Domnule Presedinte Klaus Iohannis,
Sinteti, de departe, omul cu cele mai multe like-uri pe Facebook din Romania. Aveti peste 1.500.000 de „fani”, cum va place sa le spuneti. Eu nu ma mai numar printre ei, la implinirea celor 100 de zile de presedintie am anuntat in direct, la Nasul TV, ca imi retrag like-ul de pe pagina dumneavoastra fiind nemultumit de activitatea pe care ati desfasurat-o in primele luni de mandat. Dar, tot atunci, am spus ca dupa alte 100 de zile de presedintie, in cazul in care mi se va parea ca v-ati corijat actiunea publica si politica, voi putea reveni printre cei ce apreciaza pagina dumneavoastra.
Ca mine, probabil ca mai sint romani care v-ar fi dorit mult mai activ in acest inceput de mandat. V-am votat in turul doi al alegerilor din noiembrie anul trecut. Marturisesc insa ca am facut-o (asa cum mi s-a mai intimplat si in trecut) cu teama ca daca voi sta acasa ar putea ajunge un personaj bizar presedintele Romaniei. Nu regret, cu Victor Ponta am purtat ani de zile o batalie dura cu mijloacele mele, putine, pe care le-am avut la dispozitie ca jurnalist. Si astazi cred cu tarie ca Ponta este unul dintre cei mai slabi prim-ministri pe care i-a avut aceast tara. Dar, intr-o zi, Ponta va pleca de la Palatul Victoria. Dumneavostra veti ramine insa in urmatorii ani la Palatul Cotroceni. Si tocmai de aceea va supun atentiei prin aceasta scrisoare deschisa o stare de fapt.
E vorba despre presa din Romania, domnule Presedinte. O stiti, ati fost subiectul stirilor de zeci de mii de ori. Ati fost la emisiuni de televiziune (in citeva si cu subsemnatul!), ati acordat interviuri in presa scrisa, la radio… Ati vazut cum arata institutiile media, dar stiti putin din ceea ce se intimpla in interiorul acestor organizatii. Va spun eu in doua cuvinte: e grav, domnule Presedinte! Cu banii, cu profesionalismul, cu piata publicitatii, cu un CNA bizar, cu supravietuirea presei in general. Cei mai buni jurnalisti s-au refugiat demult in online ca partizanii pe vremuri in munti. Ceea ce vedeti, cititi si auziti azi in presa romaneasca nu mai e decit un vag ecou al vremurilor de altadata. Si ecoul asta se stinge in fiecare zi.
E vremea pentru o schimbare, domnule Presedinte, la care puteti contribui si dumneavoastra. E vremea pentru aparitia unor institutii media care sa incheie un parteneriat cu societatea romaneasca, un parteneriat bazat pe onestitate si pe interactiune directa. E vremea acelui „citizen journalism”, in care oamenii care nu lucreaza in presa sa aiba tribune de la care sa se poata exprima, sa poata comenta in cunostinta de cauza si, de ce nu, sa va atraga inclusiv dumneavostra atentia atunci cind gresiti. Stiu, unii dintre ei o fac deja pe bloguri, in comentariile postate la articolele din editiile online ale ziarelor sau chiar pe pagina dumneavoastra de Facebook. Dar Romania traieste, inca din zilele lui Decembrie 1989, in VIDEOCRATIE, domnule Presedinte. Si oamenii care v-au ales, si cei care nu v-au ales, se uita zi de zi la televizor, cei mai multi dintre ei, dar televiziunile de stiri care exista astazi nu mai sint de ani buni in slujba cetatenilor. Si o stiti la fel de bine, ba, poate, chiar mai bine decit mine!
E vremea pentru o schimbare, deci. Si ea s-ar putea produce prin aparitia unei televiziuni care sa emita EXCLUSIV ONLINE, o televiziune in stare sa creeze puntea aceea atit de necesara pe care sa paseasca libere in spatiul public opiniile romanilor din tara si din afara granitelor tarii. Acest lucru nu se poate intimpla la televiziunile mogulilor mai mari sau mai mici, dar se poate intimpla intr-un spatiu in care accentul sa fie pus pe vocea oamenilor simpli, dar care au cu adevarat ceva de spus si mai putin pe glasurile care se aud de la baza „gulerelor albe”.
Am lansat ideea construirii unui astfel de proiect. Sint convins ca vor mai aparea si altele. Faceti un gest, domnule Iohannis: trimiteti un simplu SMS la 7688, cu mesajul „Turcescu” plus o adresa de mail valida (va costa doar 5 EURO + TVA) si puteti contribui la ridicarea acestui proiect care-si propune sa recupereze jurnalistii adevarati ai Romaniei si, mai ales, sa lanseze si in Romania, la televiziuni, adevaratul concept de „citizen journalism”. Veti primi in schimb, pe mail, o carte a subsemnatului in format PDF. E un volum de publicistica, bun de citit chiar si in avionul prezidential 
Nu-i luati in seama pe cei care va vor spune ca „nu se face”, ca „nu se poate”, ca „nu e bine”. Se face, se poate si e bine, domnule Presedinte. Aveti cuvintul meu de onoare ca va fi un proiect folositor tarii, dar si breslei jurnalistilor, o breasla din ce in ce mai derutata si din ce in ce mai stigmatizata. Sa va spun ce-ar insemna sa faceti un astfel de gest si apoi sa postati pe pagina dumneavoastra de FB un scurt mesaj prin care sa le spuneti si „fanilor” dumneavostra sa va urmeze exemplul daca vor? Sa va spun ca daca numai 10% dintre ei v-ar urma exemplul am putea ridica in citeva luni una dintre cele mai spectaculoase constructii media din Romania ultimilor ani?
Aceasta nu e o nebunie, domnule Presedinte. E doar scrisoarea deschisa a unui om care iubeste meseria pe care o face si care crede cu tarie ca fara implicarea romanilor de pretutindeni in astfel de proiecte, nu se va mai putea vorbi in curind de presa libera si, in cel mult citiva ani, nici macar de presa. Iar eu cred cu tarie ca nu va doriti asta.
Indiferent de ceea ce veti decide domnule Presedinte tin sa va mai spun un lucru: chiar daca, spre disperarea unora sau uimirea altora veti face acest gest, puteti fi sigur ca viitoarea televiziune de stiri si comentarii EXCLUSIV ONLINE (pe care, pina la urma, tot o voi construi impreuna cu ajutorul celor ce-si doresc o televiziune cu adevarat libera!) nu va va fi obedienta si nici indatorata. Dar va milita pentru o judecata corecta (si) a actiunilor dumneavoastra publice si politice. Iar daca veti decide sa nu faceti acest gest, nu-i nicio problema, domnule Presedinte. Vom intelege cu totii ca nu s-a putut. Pentru ca, nu-i asa, fizica ne invata ca orice fenomen are o cauza si, desigur, chiar si neputinta presedintilor are o cauza.
Eu, totusi, va multumesc anticipat. Sint convins ca daca veti citi aceste rinduri, chit ca nu veti trimite SMS-ul, macar aveti pentru urmatorii ani de mandat o tema de gindire. Doar sper sa nu va para rau cindva gindindu-va ce-ar fi putut sa fie, daca ar fi fost sa fie…
Robert Turcescu
